Unei domnișoare

Unei domnișoare
           de Kadi Bulgakov


Aș vrea să te sărut. Ah tu…
Înfățișare de înger și suflet de lut.

Nu zis-a Dumnezeu că lucrurile fost-au invers aranjate?
Că îngeri au venit pe pământ și trupuri de lut le-au fost  înălțate?...

Ce frică te ține departe de mine? Ce teamă te-abate din drum?
Ce neștiută îți schimbă ție inima-n piatră și mie inima-n scrum?
Mă zbat în van să uit de ai tăi ochi, de al tău chip.
Pe cât încerc, tot mai rău cad, precum jivina-n ochiul de nisip.

Dar nopți și zile voi face albe și voi căta să ies cătră liman,
Spre-acea copilă, ce poartă-n nume hramul Sfântului Ioan.

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Și o să vreau să te sărut. Ah tu...
Suflet de înger cu chipul de lut.